Burnout, sau sindromul lucrătorului epuizat este din ce in ce mai invocat ca boala profesionala într-o mulțime de tari ale lumii. Practic, sindromul de burnout se traduce in uzura psihica a angajatului pe fondul stresului și al încălcării drepturilor acestuia.
Organizația mondiala a sănătății este din ce in ce mai preocupata de aceasta afecțiune a angajatului. Astfel, se dorește desemnarea acestei afecțiuni drept boala profesionala pentru acordarea de concediu medical.
Analizând contextul de declanșare al sindromului se poate înțelege gravitatea acestuia, precum si motivația de acordare de zile de recuperare. In cele mai multe cazuri, sindromul de burnout apare in cazul in care un șef exploatator generează un mediu toxic de munca, in care angajatul resimte presiune si stres. Concediul medical este o alternativa, însă soluția consta in modificarea totala fie a condițiilor de munca fie a atribuțiilor angajatului.
Practic într-o zi obișnuită de munca, angajatul nu finalizează toate task-urile si proiectele cerute, este nevoit sa rămână peste program, se simte frustrat, iar energia acestuia scade pe măsura ce zilele de acest gen se repeta pe o perioada lunga de timp. In cele mai multe cazuri, angajatul resimte oboseala si o stare crescuta de nervozitate. Conform Organizații Mondiale a Sănătății, burnout-ul apare când aprecierea lipsește, dar si atunci când relaxarea necesara refacerii după o zi stresanta de munca nu exista.
Deși nu este o boala cronica, sindromul burnout poate provoca modificări la nivel cerebral, un impact asemănător traumelor din copilărie. La nivel fizic, sindromul se manifesta prin stare de alerta constanta, neliniște, stres, dureri musculare, oboseala, dureri de cap, insomnie sau chiar probleme gastrointestinale.
Sindromul a fost identificat pentru prima data in anii 70, iar in prezent, in contextul vieții actuale acesta este in creștere, la nivel mondial numărul de cazuri fiind din ce in ce mai frecvente. Astfel, simptomele sunt: epuizarea permanenta, depresia, durerea si scăderea eficientei, care pot afecta atât sănătatea angajatului cat si performanta acestuia.
De ce atenția OMS se îndreaptă asupra acestui sindrom? Ei bine din dorința de conștientizare a acestuia ca afecțiune serioasa, foarte mulți oameni fiind sceptici in privința burnout-ului. De asemenea, se dorește îmbunătățirea condițiilor de munca, eliminarea stresului, reconfigurarea programelor suprarealiste si bunăstarea angajatului.
Foarte mulți angajați si angajatori nu înțeleg ce impact major are asupra vieții noastre un program de 8 ore de munca...si cat de mult afectează la final de an toate pauzele de masa ratate, precum si activitățile sociale amânate pentru a sta peste program. Pana in 2022, sindromul burnout va fi inclus in secțiunea de ”probleme asociate” ocupării forței de munca a cărui remediu va fi oferit prin concediu medical si tratament medicamentos pentru ameliorarea simptomelor.
Deși termenul de burnout pare mai degrabă un nou tip de stres modern, acesta trebuie privit cu atenție si seriozitate de către orice angajator, astfel încât sa ofere angajaților un mediu de lucru plăcut si confortabil derulării activităților zilnice. De asemenea, in cazul apariției simptomelor de burnout, angajatorii trebuie sa ofere susținere angajaților, identificând împreuna cu aceştia soluții.
